You are here
Despre a doua nastere - primele momente impreuna Nastere 

Nastere – despre ziua cand am nascut a doua oara

A doua nastere urma să fie încă un eveniment fericit

De când am rămas însărcinată a doua oară, dacă nu chiar de mai devreme, mi-am promis mie însămi că voi face tot ce îmi stă în putință pentru ca a doua nastere naturala să fie încă un eveniment fericit, fără regrete sau reproșuri și fără ideea generală că nu am făcut tot ce se putea atât pentru mine cât și pentru copilul meu. De aceea, primul pas a fost să rememorez povestea primei nașteri, atât cu părțile ei bune cât și cu cele de evitat. Am ajuns astfel la concluzia că principalele două nemulțumiri ale mele se numeau epidurala și epiziotomia. Epidurala fiindcă mă simțeam lașă că am recurs la ea, că am fost mai prejos de atâtea femei care au reușit să nască și fără anestezie, unele chiar râzând (exemplul concret și cel mai apropiat fiind bunica mea paternă). Iar epiziotomia fiindcă recuperarea anevoioasă de pe urma ei a contribuit la depresia post-partum. Acestea însă erau doar vârfuri de aisberg în toată povestea, rezultatul greșelilor pe care le-am făcut până în momentul nașterii. Spre exemplu, așa cum mergeam la coafor și ceream o tunsoare care să îmi stea bine, fără să dau prea multe detalii despre ceea ce vreau să mi se facă, așa am lăsat și toată experiența nașterii în mâna personalului medical, fără să încerc măcar să aflu dinainte ce înseamnă rutina unei nașteri în maternitatea privata Premiere Timișoara, pentru personalul medical care urma să îmi fie alături într-un moment atât de important.

Planul pentru a doua nastere naturală

Citisem prin cărți despre planurile de nastere, dar nu știu de ce le consideram ceva care se practică doar în străinătate, nu și la noi. Și mi se părea că, dacă aș aduce în discuție așa ceva medicului meu, m-aș face de râs. Motiv pentru care nu am spus nimic, am lăsat oamenii să își facă meseria cum au știut ei mai bine și implicit cum le-a fost mai ușor, dacă eu tot nu aveam vreo cerință specială (alta decât să nu ajung la cezariană de fapt). De data aceasta mi-am schimbat atitudinea și m-am asigurat de faptul că reușesc să îi comunic noului medic care îmi urmărea sarcina și care urma să mă asiste la a doua nastere naturala ce așteptări am, ce dorințe și mai ales ce doresc să nu se mai repete. Discuțiile libere din timpul consultațiilor de monitorizare a sarcinii s-au finalizat cu un plan de nastere în formă scrisă. Elaborarea planului pentru a doua nastere mi-a fost ușurată de faptul că am găsit pe internet un formular gata gândit, numai bun de completat. Ca bibliografie pentru deciziile luate, pe lângă articolele citite online, cele mai importante două cărți care m-au ajutat să îmi stabilesc dorințele legate de planul de nastere naturala au fost Cezariana lui Michel Odent și Hypnobirthing de Marie Mongan.

A doua nastere naturala – a doua oara la maternitatea privata Premiere Timișoara

Ziua nașterii a venit la fel ca prima dată: m-am trezit dimineața la ora 9 și am simțit că s-au rupt membranele. Contracțiile au venit puțin mai târziu, dar erau încă nedureroase și aproape insesizabile. După vreo două ore de pregătiri diverse, am ajuns împreună cu soțul la maternitatea privata Premiere Timisoara, aceeași unde cu aproape 4 ani în urmă îl născusem pe Tudor, deși pe atunci se numea President.

A doua nastere naturala - plecarea de acasa
A doua nastere naturala – plecarea de acasa

După un scurt popas în cabinetul unde se fac internările și unde am aflat că dilatația era de vreo 2-3 centimetri, am trecut în sala de travaliu. Sala de travaliu este prevăzută cu două paturi, dar nu aveam nici o colegă de salon. Moașa, unul din personajele foarte importante la o nastere naturală, dar pe care nu prea poți să ți-l alegi dinainte dacă naști la maternitatea privata Premiere Timișoara, fusese pusă în temă de către ginecologul meu despre dorința mea de a naște cât mai natural și fără intervenții.

Am avut noroc de o moașă cu care am putut să colaborez bine, care, deși la un moment dat a menționat că ea e fanul epiduralei,  nu a încercat să îmi impună nimic din ceea ce eu nu îmi doream. În plus, era o prezență foarte caldă și calmă, care a făcut tot ce i-a stat în putință ca să mă ajute să mă relaxez și să nasc ușor. Spre exemplu, dorința mea a fost să nu primesc din oficiu branulă în mână, pentru că am niște vene foarte nepregătite pentru asalt, iar atunci când a venit momentul administrării antibioticului (preventiv, atunci când trece un anumit număr de ore de la ruperea membranelor, se administrează un antibiotic pentru a elimina riscul infecțiilor), moașa a venit cu soluția administrării intramusculare.

O noutate la cea de a doua nastere față de prima nastere a fost că am primit voie să mănânc. Travaliul era încă la început, dar eu sărisem peste micul dejun și știam că, vorba soțului, ”fac urât la foame”. Un sandvici mic și o cutie de sana au fost suficiente ca să rezist aproape integral cu zâmbetul pe buze.

Trei mingi medicinale pentru a doua nastere naturala

Pe aproape toată perioada travaliului, mai puțin scurtele drumuri la baie și momentele când se controla dilatația, am stat pe mingea medicinală. Erau de fapt trei mingi în sală, de dimensiuni diferite, iar recomandarea era să treci de la cea mai mare spre cea mai mică, pe măsură ce înaintează dilatația.

A doua nastere naturala - travaliu pe mingea medicinala
A doua nastere naturala – travaliu pe mingea medicinala

În pat însă am stat foarte puțin și cred că, dacă aș fi fost obligată să îmi duc tot travaliul astfel, aș fi recurs și de data aceasta la epidurală, deoarece poziția culcată pe o parte făcea durerile insuportabile. În felul acesta însă, reușeam chiar ca între contracții să răspund la telefon clienților sau să port conversații cu cei din jurul meu  – zic eu – normale. Spre final m-am mutat pe o chestie care nu am reținut cum se numea, un fel de cadru metalic care aducea a scaun, dar nu avea șezut, deci poziția era asemănătoare cu cea de pe toaletă.

Ce m-a ajutat la a doua nastere ?

Se zice că nasterea merge mai ușor dacă nu te simți observată,  dacă nu e multă lume străină în jurul tău, dacă lumina nu e foarte puternică și zgomotele sunt reduse. De asemenea, prezența unei persoane cu rol matern se spune că ajută. La prima nastere naturala, cea a lui Tudor, am avut-o cu mine pe mama, însă prezența ei acolo mă inhiba, nu reușeam să îmi văd de durerea mea fără să mă gândesc pe de o parte la durerile ei de la nașterea mea, despre care îmi tot povestise, și pe de altă parte la felul exagerat de empatic în care reacționează la durerea altora. Mai pe scurt, deși avea intenții bune, mă stresa foarte mult prezența ei, motiv pentru care, de data aceasta, am considerat că m-ar ajuta mult mai mult având grijă de Tudor, acasă, decât alături de mine.

Despre a doua nastere naturala - tatal fericit
Despre a doua nastere naturala – tatal fericit

Soțul meu, Cristi, bineînțeles că era departe de figura maternă despre care se vorbește în cărți, dar a fost prezent în toate etapele. Mă susținea cum putea, în general fiind disponibil la nevoile mele, fără să preia vreo inițiativă (oricum nu mi-aș fi dorit să o facă).

După un timp s-a prins că, atunci când mă vede închizând ochii și strâmbându-mă sau mârâind ”suav”, este inutil să mă întrebe ce se întâmplă. În primul rând fiindcă îmi era greu să mă opresc ca să îi răspund și în al doilea rând pentru că răspunsul era mereu același: o contracție. Din câte îmi amintesc eu (și sper să nu mă contrazică nimeni dintre cei prezenți), nu m-am manifestat violent (nici măcar verbal) în nici unul din momentele nașterii.

Când timpul se măsoară în centimetri

După o vreme timpul a început să se măsoare în centimetri, iar senzația mea era că trece repede, pentru că nu îmi venea să tot întreb cât mai durează, așa cum făceam la prima nastere. Instinctiv sau nu, stăteam foarte mult cu ochii închiși în momentele acelea.

Deodată mi s-a spus că trebuie să urc pe masa de nașteri, iar prima mea reacție a fost să spun ”Nu acum!”, deoarece simțeam că poziția de pe scaunul acela fără șezut era mult mai potrivită pentru ceea ce urma. Se pare că nu am fost foarte convingătoare, căci în scurt timp am fost condusă pe masa de nașteri.

Am deschis puțin ochii și am văzut în jurul meu o grămadă de personal medical apărut parcă de nicăieri (drept e că nu erau așa de mulți ca la prima nastere naturala, cea a lui Tudor, când mai era și anestezistul deoarece solicitasem epidurală).

Primele momente împreună pe masa de nastere

Tăierea cordonului ombilical a trebuit executată urgent atunci când medicul a observat că expulzia nu înaintează deoarece cordonul ombilical era strâns înfășurat în jurul gâtului. Acesta a fost motivul pentru faptul că nu ne-am putut ține de planul inițial de a nu tăia imediat cordonul, dar și pentru faptul că la un minut scorul ei APGAR a fost 8. Și-a revenit destul de ușor, cât să primească un 10 la ”mărirea de notă”, adică la 5 minute de la nastere.

Despre a doua nastere naturala - primele momente impreuna
Despre a doua nastere naturala – primele momente impreuna

Totul s-a întâmplat atât de repede încât eu nici nu am apucat să procesez ce se petrece în jurul meu.  Eram ”în filmul meu”, după cum a observat medicul, iar filmul respectiv nu era nici măcar dramă, era un fel de comedie romantică unde finalul nu avea voie să fie decât fericit.

A doua nastere naturala – un film cu final fericit

Am primit fetița pe piept și am încercat chiar să o atașez la sân, dar nu ne-a reușit. Mă întreb și eu acum cât timp o fi durat toată încercarea, deoarece atunci eram încă prea euforică încât să estimez corect trecerea timpului. Cert este că, până la urmă au luat-o la neonatologie să îi facă tot ce era de făcut imediat după nastere. Eu am mai rămas pentru partea cu eliminarea placentei și pentru două mici cusături, iar apoi m-am întors în sala de travaliu, înapoi în pat. Acolo, la fel ca data trecută când am născut, am început să tremur și să am frisoane. Mi-au trecut însă repede, exact înainte de a mi-o aduce înapoi pe fetiță.

A doua nastere naturala - un film cu final fericit
A doua nastere naturala – un film cu final fericit

Am reușit atunci să o pun la sân și a supt o vreme destul de bine, până când a adormit. Atunci m-au mutat în salon și pe ea au dus-o la neonatologie, la timp pentru vizita de seară. După aceea, tot timpul cât am fost internate în maternitatea privata Premiere Timișoara am rămas împreună, cu excepția vizitelor medicale de dimineață și seară, când veneau asistentele să o ia.

Poate că ar fi existat și alte momente din toată experiența zilei respective care s-ar fi putut întâmpla diferit spre mai bine, dar impresia mea generală este că a doua nastere naturala a fost o experiență reușită, datorată în special colaborării bune cu toți cei prezenți în jurul meu, experiență pe care, dacă nu am fi hotărât că ne oprim la doi copii, aș retrăi-o cu siguranță.

Pe pagina de facebook Blogul Sabinei puteti găsi mai multe detalii și informatii despre articolele de pe blogul Sabinei.

Ti-a placut acest articol? Lasa un mesaj!

Related posts

Leave a Comment